Sexul, religia si dezvoltarea personala
Tot studiind materiale de seductie si de pickup, fara sa vrei ajungi si la cultura asiatica si spiritualitate. Multe din metodele de dezvoltare personala din ziua de azi fac referire la meditatie, la religiile asiatice si in special la sexualitate.
Ce este interesant este ca multe dintre aceste religii asiatice (budismul, hinduismul, taoismul, etc..) interpreteaza sexul total diferit fata de crestinism. Pentru asiatici , sexul este un ritual obligatoriu pentru a fi in armonie, a deveni iluminat si mai aproape de Dumnezeu. Multe descoperiri arheologice confirma existenta unor temple sacre, unde barbatii se duceau pentru a se ilumina. Aceste temple erau un fel de bordeluri(sau cluburi de streaptease) din zilele noastre, doar ca femeile erau dedicate trup si suflet pentru arta feminitatii. La fel si barbatii care vizitau astfel de temple, erau destul de avansati in practicile spirituale, pentru ca acest ritual sexual nu se rezuma doar la placere, ci mai mult la practica de a fi prezent si deschis in timpul acestor ritualuri.
Crestinismul , cu care ne-am invatat mai toti dintre noi , interpreteaza sexul ca pe ceva tabu si de mic tin minte ca parintii si oamenii pe langa care am crescut nu prea vorbeau deschis despre sex. Acesta este si motivul pentru care dezvoltarea personala pana la un anumit punct nu este suficienta pentru zilele noastre. Faptul ca oamenii au blocaje interne cu privire la sex, poate face diferenta intre a-si atinge potentialul maxim si a ramane vesnic student al cursurilor de dezvoltare personala.
Pentru noi, barbatii adevarati, acest lucru nu este tocmai rau, din contra avem unele avantaje. Faptul ca tu, ca barbat adevarat, accepti sexualitatea ta ca pe ceva normal si esti destul de deschis in comunicare atunci cand vine vorba despre sex, le face pe femei sa te puna intr-o categorie aparte fata de restul barbatilor. Sa nu uitati, ca orice e tabu, orice e considerat “fruct interzis”, o femeie devoreaza ca pe o prajitura delicioasa, asa ca folositi-va constiincios de aceste informatii pentru a evolua atat voi , cat si ele impreuna cu voi.
Loading ...
Dap, religiile precum taotismul, budhismu, zen subliniaza la partea sexuala a barbatului ca e mult mai bine sa stam cu una si buna de a face copii ca sa stopam impulsurile poligame. Nu e neaparat rau asta, depinde. E un mod mai matur de a privi lucrurile. Cum zicea Oreste in emisiunea lui ca.. un barbat adevarat tre sa aiba curajul sa stea cu o singura femeie. O adevarata provocare
Vorbind in general despre “placere” la nivelul creierului, este mai mult o iluzie de moment si nimic mai mult, iar cand dispare senzatia aia apare reversul monedei. De aia e bine sa fim detasati ptr recompense din astea false.
La partea cu sexul e okay ca barbati sa ne acceptam propria sexualitate si sa ne simtim confortabili, deschisi . Dar nu trebuie facut abuz de asta, adica dus la extreme. In toate sa fie echilibru.
Spiritualitatea bate la fundu gol toata industria/literatura de dezvoltarea pers. care e un mare tam-tam, dupa cum ar zice unii. Iar asta-i chiar pe bune
“spiritualitatea” ca si forma de cunoastere este, cred eu, doar un alt unghi de a privi exact aceleasi lucruri pe care le priveste cu interes si “dezvoltarea personala” bazata pe tot ce are mai bun psihologia prin subdomeiile ei. Daca vrei sa spui ca emotiile, puterea de decizie, intelectul, granitele personale sunt fiecare cate o chacra plina de cate o energie speciala canalizata dispre univers catre Pamant, din trup pana in cer… e ok.. e doar o alta modalitate de interpretare a exact aceluias lucru. Eu zic ca literatura de dezvoltare personala reuseste sa spuna adevaruri pe care invatatura “spitiruala” doar le idealizeaza intr-o frma frumoasa, chiar artistica..
Adrian
interesanta interpretare
se poate spune si asa
..despre cakre si…multe alte lucruri interesante vizitati http://www.sahajayoga.ro/
Privind dezvoltarea personalitatii, descoperirea potentialului – literatura de dezvoltare personala se rezuma la ego, la prostirea/manipularea mintii pe moment, placere vs durere, etc etc pe cand spiritualitatea e dincolo de asta, e ceva abstract deoarece ce-i dincolo de nivelul creierului nu se poate explica, in starea aia de prezenta latenta de unde vine si creativitatea, pacea interioara.
E nevoie sa simtim ceea ce simtim
. NU e nevoie de prea multa lectura in domeniu, totul provine din interior prin activarea celor 7 cakre iar cu cat avem o continuitate in meditatie si a mentine starea aia ca fiind starea naturala a noastra avem cakrele curate, acolo in interior fiind o baza reala, o caramida care nu ne trage in jos la negativitati, totul petrecandu-se spontan daca exista dorinta pura, credinta. Tu cred ca practici deja meditatia(spirituala),zilnic
“starea aia de prezenta latenta” de unde zici tu ca vine creativitatea nu e altceva decat activitata emisferei drepte a creirului, acea parte artistico-imaginativa care uneste niste puncte date, stiute, intr-o forma noua, dand astfel nastere la creatie. Partea spirituala din treaba asta, este zic eu, gradul de deschidere al fiecarui individ in fatza lumii inconjuratoare, si intoarcerea mai mult spre universul lui interior, unde se afla si trebuie gasita pacea interioara. Pacea interioara este, psihologic vorbind, o stare atinsa care se mentine toata viata, si care include fericire (emotional), succes (intelectual), libertate (putere de decizie), toate acestea aparate si conservate de granite personale sanatoase, cu usi in loc de gauri. Astfel pacea interioara poate fi numita si implinire personala durabila. Momentul in care psihologia si spiritualitatea se unesc si se confunda, este exact in timpul meditatiei, a calatorei spre interior, fe ca sunt tehnici yoga, fie ca e autodisciplina, inteligenta emotinala, sau tehnici de vizualizare a sinelui in viitor in forma lui cea mai luminoasa si ideala.
Arta , Karma, Dharma…
Echilibrul intre cele trei…